Isaac Newton
Isaac Newton este renumit pentru descoperirea legii atractiei universale (pornind de la principiile miscarii orbitale ale lui Johanes Keppler), inspirat de un mar care i-a cazut in cap. Acest mar l-a pus pe Newton sa se gandeasca la forta care atrage marul spre Pamant. Aceasta forta este aceasi cu cea care mentine Luna in orbita sa in jurul Pamantului. Dar in 1684, dupa un schimb de scrisori cu Robert Hooke si o vizita a lui Edmund Halley (astronom si matematician) a descoperit ca si Soarele actioneaza cu aceasi forta asupra planetelor si a dedus si formula matematica. Intre Newton si Hooke a existat o disputa pentru creditul descoperirii legii. Halley l-a convins pe Newton sa scrie o carte, si acesta a scris-o in 1687, numele ei fiind Philosophiae naturalis principia mathematica. Aceasta lucrare l-a facut pe Newton sa fie cel mai mare fizician al acelor vremuri. Isaac Newton a descoperit si scris toata dinamica corpurilor. Cele "trei principii ale dinamicii" au reprezentat bazele viitoarelor descoperiri ale lui.
Spencer ne comunică următoarele cuvinte ale lui Newton, rostite cu puţin timp înaintea morţii sale: "Nu ştiu cum arăt eu în faţa lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe malul mării şi se distrează căutând din timp în timp pietricele mai colorate decât de obicei, sau o scoică roşie, în timp ce marele ocean al adevărului se întinde necunoscut în faţa mea."
Eponime asociate
· Unitatea de măsură a forţei în Sistemul Internaţional: un Newton, cu simbolul N, reprezintă forţa care aplicată unui corp cu masa de 1 kg îi imprimă o acceleraţie de 1 m/s2.
· Unitatea de măsură a momentului forţei: un newton-metru, cu simbolul Nm, reprezintă forţa de 1 newton aplicată unui suport perpendicular pe o axă şi aflat la o distanţă de 1 metru de acea axă.
· Tubul lui Newton, folosit pentru demonstrarea că în vid obiectele de masă diferită cad cu aceeaşi viteză.
· Legile lui Newton referitoare la mişcarea mecanică.
STANICA NICOLETA
STANICA NICOLETA
LUCRARI IN DOMENIUL OPTICII
RăspundețiȘtergereÎntre 1670 şi 1672 Newton s-a ocupat mai mult cu problemele de optică. Primul său articol ştiinţific a fost publicat despre acest domeniu în 1672 în Proceedings of the Royal Society. În acest timp a studiat refracţia luminii, demonstrând că o prismă de sticlă poate descompune lumina albă într-un spectru de culori şi că adăugarea unei lentile şi a unei alte prisme poate recompune lumina albă. Pe baza acestei descoperiri a construit un telescop cu reflexie, care a fost prezentat în 1671 la Royal Society. Newton a probat că lumina este alcătuită din particule. Cercetările ulterioare au demonstrat natura ondulatorie a luminii, pentru ca, mai târziu, în mecanica cuantică să se vorbească despre dualismul corpuscul-undă.
De asemenea, modelul de telescop folosit azi este cel introdus de către Newton.
Opere filozofice şi religioase
Newton a scris numeroase opuscule cu subiecte filozofice şi religioase asupra interpretării unor texte din Biblie, sub influenţa spiritualismului mistic al lui Henry More şi a convingerii în infinitatea universului împotriva dualismului cartezian. Lucrările sale The Chronology of Ancient Kingdoms Amended şi Observations Upon the Prophecies of Daniel and the Apocalypse of St. John au fost publicate după moartea sa.
Newton a scris mai mult despre religie, alchimie şi ocultism decât tot restul scrierilor sale la un loc. John Maynard Keynes, care a cumpărat operele alchimice ale lui Newton, afirma că „Newton n-a fost primul om al epocii raţiunii, ci a fost ultimul dintre magi.”
Newton a fost mult influenţat de rosicrucianism. În calitate de creştin avea opinii teologice neortodoxe, fiind adept al profeţiilor făcute în baza Bibliei. Astfel Newton a profeţit că sfârşitul lumii nu va veni înainte de anul 2060.[2] Teoria acţiunii la distanţă era inspirată de hermetism, fiind criticată în epocă drept idee ocultă.
GAGEANU NICOLETA
Newton a profeţit că sfârşitul lumii nu va veni înainte de anul 2060.
RăspundețiȘtergere